1.1 Has The Universe Always Existed?

Ce vrei să faci în viață? Altor persoane însă, răspunsul le stă pe limbă. O să mă fac doctor! O să mă fac biolog marin! O să mă fac pilot! În cazul meu, când explic cu ce mă ocup, primesc reacții interesante. Eu le vorbesc oamenilor despre Dumnezeu și despre credință. Uneori îmi place acest lucru, pentru că aduce în discuție convingerile pe care le avem, iar alteori mă tem de el, pentru că mi-e frică să nu fiu catalogat drept fanatic. Argumente aduse împotriva existenței lui Dumnezeu sunt peste tot. Cărți, website-uri și tot felul de oameni ajung să susțină cu multă tărie acest lucru. Eu vreau să prezint cealaltă față a chestiunii și să pornesc o discuție onestă cu privire la întrebări despre credință și convingeri, cu care ne confruntăm toți. Haideți să începem cu o întrebare! Cum am ajuns aici? Sau și mai bine spus: cum s-a ajuns aici? A existat cineva sau ceva care a creat toate aceste lucruri sau acestea au apărut singure? Este posibil ca universul să fi existat dintotdeauna, fără să aibă un început și un sfârșit? Aceste întrebări îi intrigă pe filozofi și îi provoacă pe oamenii de știință de mii de ani. Spre exemplu Platon. El a fost unul dintre cei mai influenți gânditori din istorie. Acesta susținea că dacă vezi un lucru în mișcare, atunci înseamnă că ceva trebuie să-l fi mișcat și că, dacă ai merge înapoi pe firul tuturor mișcărilor efectuate în timp, ai descoperi sursa tuturor mișcărilor acelui lucru. Să spunem că ești acasă cu privirea îndreptată spre fereastră, și vezi o minge care vine zburând spre tine. Presupui că mingea a fost mereu în mișcare, sărind de colo-colo prin cosmos? Sau, și mai rău, mingea îți sparge fereastra. Primul tău gând va fi: „Vai, cred că mingea asta se afla în mișcare continuă!” Nu, ar fi o nebunie! Mai degrabă te vei gândi la ce anume a cauzat întâmplarea. Sau să presupunem că găsești ceva neașteptat în camera ta. Nu-ți spui: „Hmm, nu am observat niciodată chestia asta până acum.” Ci te gândești: „Cum a ajuns lucrul ăsta aici?” Face parte din firea noastră omenească curioasă. Întrebarea „Cum” conduce întotdeauna la întrebarea „Cine”. Cine a lăsat chestia asta în camera mea? Cine mi-a spart fereastra? Haideți să ne gândim la o minge mult mai mare, aflată în mișcare, cum ar fi planeta noastră. Frumoasa noastră planetă verde cu albastru se deplasează în spațiu cu o viteză de 108.000 km pe oră, rotindu-se cu 1.610 km pe oră. Deci ne întrebăm: Ce anume sau cine a pornit-o? Ce o ține în mișcare? Biblia începe cu aceste două cuvinte: „La început...”. Două cuvinte simple, pline de înțeles. Este o afirmație despre faptul că universul nostru a avut un început. Însă acest lucru corespunde descoperirilor făcute de oamenii de știință, cu privire la motivul apariției universului? La începutul anilor 1900, Edwin Hubble, un astronom foarte cunoscut, a contribuit foarte mult la teoria unui univers în expansiune. Hubble a susținut nu numai că universul se află în expansiune, dar și că acesta a luat ființă dintr-un singur punct într-un trecut finit. Oamenii de știință obișnuiau să presupună că universul a existat dintotdeauna. Oamenii de știință precum Hubble ne arată că universul este rezultatul unui eveniment creator sau că a avut un punct de plecare. Totuși, ce vreau eu să spun, este că dacă universul a avut un început, atunci e corect să ne gândim că ceva anume l-a creat și că această forță creatoare puternică este cea care conduce însuși universul Mie mi se pare că atât știința, cât și credința recunosc posibilitatea existenței acestei puternice forțe creatoare. Dacă această forță este Dumnezeu, ne-ar ajuta mult să ne explicăm de ce ne aflăm noi aici și cum de putem să purtăm până și această discuție.